Potrivit dispoziţiilor procedurii civile, căile de atac se împart în funcţie de condiţiile de exercitare în:
• căi ordinare, acelea care pot fi formulate de partea nemulţumită de hotărârea judecătorească, fără să se limiteze motivele de exercitare - apelul;
• căi extraordinare, acelea care pot fi exercitate numai în condiţiile şi motivele expres şi limitativ prevăzute de lege: recursul, contestaţia în anulare, revizuirea, recursul în interesul legii.

a. Când poate fi exercitată calea de atac?
Căile de atac constituie mijloace procesuale care oferă părţilor nemulţumite de soluţie posibilitatea de a contesta hotărârile judecătoreşti.



Cu apel pot fi atacate toate hotărârile date de judecătorii şi tribunale în primă instanţă, dacă legea nu prevede altfel.
Cu recurs pot fi atacate hotărârile judecătoreşti pentru care legea nu prevede calea de atac a apelului şi cele pronunţate în apel. Recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară.

 

Contestaţia în anulare este o cale de atac prin intermediul căreia pot fi atacate numai hotărârile judecătoreşti irevocabile, pentru motive care nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului.

 

Revizuirea este calea de atac care permite îndreptarea erorilor săvârşite în legătură cu starea de fapt stabilită într-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Revizuirea se poate cere şi în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorate unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

 

Recursul în interesul legii vizează asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii, I.C.C.J. pronunţându-se asupra chestiunilor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti. Poate fi exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, sau la cererea ministrului Justiţiei şi a Colegiilor de Conducere ale Curţilor de Apel. Persoana interesată de exercitarea unei asemenea căi de atac poate adresa memorii procurorului general sau ministrului Justiţiei.
Intitularea greşită a cererii de declarare a unei căi de atac nu atrage nulitatea acesteia.

b. Unde se depune cererea pentru formularea unei căi de atac?
Apelul şi recursul se introduc obligatoriu la instanţa a cărei hotărâre este atacată, urmând a fi soluţionate de către instanţa de control judiciar corespunzătoare.
Contestaţia în anulare şi revizuirea se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă, iar cererea va fi judecată de această instanţă.

 

c. Care este termenul în care poate fi formulată cererea?
Termenul general (obişnuit) de apel şi de recurs este de 15 zile de la data comunicării hotărârii atacate.
Este important de reţinut că în acelaşi termen trebuie redactate motivele de apel sau de recurs.
Legea prevede şi termene speciale sub aspectul duratei lor sau al momentului din care încep să curgă, cum ar fi:
• în materia divorţului, apelul trebuie introduc în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii;
• în procedura ordonanţei preşedinţiale, termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la pronunţare, dacă părţile au fost citate de-a lungul procesului, şi de la comunicare dacă părţile nu au fost citate;
• în cazul declinării competenţei în favoarea altei instanţe, termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la pronunţare.

 

Contestaţia în anulare se poate face oricând până la săvârşirea ultimului act de executare, dacă se atacă o hotărâre susceptibilă de executare şi în 15 zile de la data când contestatarul a luat cunoştinţă de hotărâre, dar nu mai mult de un an de la rămânerea irevocabilă, dacă hotărârea nu este susceptibilă de executare.
În general, termenul de revizuire este de o lună şi curge din momente diferite, în funcţie de motivul de revizuire invocat.
Termenul de revizuire este de 3 luni în situaţia în care cererea de revizuire se introduce pentru constatarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) a încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale printr-o hotărâre judecătorească. Termenul de 3 luni va începe să curgă de la data publicării hotărârii C.E.D.O. în Monitorul Oficial al României.

 

d. Conţinutul şi anexele cererii
Cererea de apel va cuprinde:
• datele de identitate ale părinţilor (nume, domiciliu sau reşedinţă, pentru persoane fizice, denumire, sediu, număr de înregistrare în registrul Comerţului, cod fiscal, pentru persoane juridice);
• hotărârea care se atacă;
• semnătura celui ce formulează cererea.
Este obligatoriu ca apelul să fie motivat, deoarece motivele care nu au fost invocate de partea nemulţumită nu vor fi luate în considerare de instanţa de apel care se va pronunţa în fond numai pe baza celor invocate în prima instanţă. Motivele pot fi arătate în cuprinsul cererii de apel sau printr-un memoriu separat.

 

Cererea de recurs va cuprinde:
• datele de identificare ale părţilor;
• hotărârea care se atacă;
• motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;
• semnătura.
Cererea de revizuire, precum şi contestaţie în anulare trebuie motivate.

 

e. Timbrajul
Timbrajul unei cereri presupune achitarea a 2 sume separate: taxa de timbru şi timbrul judiciar.
Pentru exercitarea oricărei căi de atac se aplică un timbru judiciar de 0,15 RON.
Taxa de timbru judiciar se stabileşte diferit pentru cererile şi acţiunile evaluabile în bani - proporţional cu valoarea litigiului, şi distinct pentru cererile şi acţiunile neevaluabile în bani - în materie comercială, în materia proprietăţii intelectuale, dreptul familiei etc.
Cererea de apel şi cererea de recurs se timbrează cu 50% din valoarea taxei de timbru datorată pentru cererea formulată în faţa primei instanţe.
Toate celelalte acţiuni şi cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbrează cu 8 RON.
Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen
de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate.