Soţul supravieţuitor are, din momentul deschiderii moştenirii, în afară de celelalte drepturi suucesorale şi indiferent de moştenitorii cu care vine în concurs, un drept de abitaţie asupra casei în care a locuit, dacă aceasta face parte din moştenire şi el nu are o altă locuinţă proprie.

Prin urmare în locul dreptului de folosinţa de care se bucură unul dintre soţi  în locuinţa proprietatea  celuilalt, soţul supravieţuitor, dobandeste, din momentul deschiderii succesiunii un drept de abitaţie dacă sunt îndeplinite urmatoarele condiţii:

a)la data deschiderii  moştenirii a locuit  în casa ( apartamentul) care formează obiectul dreptului de abitaţie;

b)nu are alta locuinţă proprie;

c)casa face parte din moştenire- în total sau în parte- fiind proprietatea exclusiva sau comuna (împreună cu soţul supravieţuitor sau cu altul) a defunctului;

d)nu devine prin moştenire proprietarul exclusiv al locuinţei.


În acest din urmă caz el nu poate fi titular al dreptului de abitaţie, caci proprietarul nu poate avea un dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra bunului care îi aparţine cu titlu de proprietate exclusivă. Dacă este numai comoştenitor împreună cu alţii, dreptul de abitaţie îi va permite să folosescă locuinţa potrivit necesităţilor, iar nu numai în raport de cota-parte din dreptul de proprietate dobandit prin moştenire;

e)defunctul nu a dispus altfel; el putea înlatura dreptul de abitaţie, va avea drept de moştenire legală,fiindcă soţul supravieţuitor nu este rezervatar decât în raport cu drepturile succesorale prevazute de art.1 din Legea nr. 319/1944.
   
Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor se caracterizează prin următoarele:
a)este un drept real avănd ca obiect casa de locuit. Titularul dreptului va avea şi dreptul de a se servi de terenul aferent, în măsura necesară folosirii locuinţei

b)este un drept temporar care durează până la executarea ieşirii din indiviziune, dar cel putin un an de la deschiderea moştenirii sau până la recăsătorirea soţului supravieţuitor;

c)este un drept strict personal, deci inalineabil, neputând fi cedat sau gravat în favoarea altei persoane. Spre deosebire de abitaţia de drept comun, soţul supravieţuitor nu poate închiria partea din casa pe care nu o locuieşte; dimpotrivă, comoştenotorii pot cere restrângerea dreptului de abitaţie, în cazul când locuinţa nu-i va fi necesară în întregime. Mai mult decât atât, ei au dreptul să procure soţului supravieţuitor locuinţă în alta parte, în caz de

d)neînţelegere dintre ei hotărând instanţa. Fiind personal şi inalineabil, dreptul de abiataţie este şi insesizabil, creditorii titularului dreptului.

e)Acest drept este conferit de lege soşului supravieşuitor cu titlu gratuit, în sensul că, pe timpul cât se bucură de acest drept, nu este obligat să plătească chirie moştenitorului  care a dobândit proprietatea casei. Iar dacă este şi el comoştenitor al casei, gratuitatea îi profită în sensul că nu este obligat să plăteasca chirie, nici înainte şi nici după împarteală pentru cota-parte corespunzatoare drepturilor comoştenitorilor.

Legislaţia locativă specială nu a desfinţat dreptul de abitaţie, nici pe cel de drept comun, si cu atât mai puţin pe cel reglementat de Legea 319/1944.
Legislaţia locativă  va primi aplicare în privinţa dreptului de folosinţa locativă a soţului supravieţuitor numai dacă soţii au avut calitatea de chiriaşi. In acest caz, dupa moartea unuia dintre soţi, soţul supravieţuitor va continua să folosească locuinţa în temeiul raporturilor de locaţiune, iar dacă soţul decedat a fost titularul contractului de închiriere, soţul supravieţuitor va putea invoca beneficiul contractului în cond. art.27 din Legea locuintei nr.114/1996.
        
Prin urmare soţul supraviţuitor va continua folosinţa locuinţei în baza dreptului de abitaţie numai dacă aceasta a fost proprietatea exclusivă sau proprietatea comună a defunctului; în toate cazurile, dreptul de abitaţie va servi ca temei al folosinţei numai în limitele cotei-părţi de proprietate dobândite prin moştenire de către comoştenitori.
         
După încetatrea dreptului de abitaţie, soţul supravieţuitor va continua folosinţa în calitate de proprietar- dacă prin împarţeală locuinţa a cazut în lotul sau- sau de coproprietar, daca nu s-a facut împarteala şi dreptul de abitaţie a încetat înainte de împarţeală, plătind chirie dacă foloseşte mai mult decât cota sa parte din dreptul de proprietate asupra locuinţei. Dacă soţul supravieţuitor, la încetarea dreptului de abitaţie nu va avea calitatea  de proprietar sau coproprietar, fiindcă nu a avut şi nici nu a dobândit prin moştenire această calitate proprietatea exclusivă a defunctului fiind dobândită numai de comoştenitori sau fiindcă la partaj locuinţa a căzut în lotul acestora, el va putea fi evacuat în condiţiile dreptului comun.
                                                                                                              Consilier juridic Andreea Zamfiroiu