Caracteristici distinctive ale formelor societăţilor comerciale

a)Societate comercială în nume colectiv (S.


N.C).

Aceasta reprezintă, din punct de vedere istoric, prima formă de societate comercială care a apărut încă anterior secolului al XIX-lea, şi pentru aceasta este considerată forma tradiţională de societate comercială.
Caracteristic societăţii în nume colectiv este răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor pentru obligaţiile sociale.

b)Societate comercială în comandită simplă (S.C.S.).

c)Societate comercială în comandită pe acţiuni (S.C.A.).

Societăţile în comandită sunt forme de organizare intermediară: asociaţii comanditaţi răspund nelimitat, cu întregul lor patrimoniu, iar asociaţii comanditari răspund numai în limita capitalului social subscris.
Diferenţa dintre societatea în comandită simplă şi cea în comandită pe acţiuni este împărţirea capitalului, în primul caz, în părţi sociale, iar în cel de-al doilea, în acţiuni.

d)Societate comercială pe acţiuni (S.A.).

Caracteristic societăţii pe acţiuni este împărţirea capitalului în acţiuni, care au o circulaţie liberă, precum şi faptul că acţionarii răspund numai în limita capitalului subscris.

e)Societate comercială cu răspundere limitată (S.R.L.),

Aceasta este cea mai recentă formă de societate, apărută la începutul secolului al XIX-lea.
Specific societăţii cu răspundere limitată este, cum rezultă din chiar denumirea ei, limitarea răspunderii asociaţilor la capitalul subscris. Deşi
această caracteristică apropie societatea cu răspundere limitată de societatea pe acţiuni, există o serie de diferenţe între aceste două forme de societăţi, cum ar fi: capitalul social al societăţii cu răspundere limitată este împărţit în părţi sociale, al căror transfer este mai puţin liber decât al acţiunilor, organizarea internă a societăţii cu răspundere limitată este mai puţin reglementată, numărul asociaţilor este mai mic decât în cazul societăţilor pe acţiuni, formalităţile de publicitate sunt mai numeroase la societăţile pe acţiuni etc.

Caracterul imperativ al enumerării legale
Această enumerare legală a celor cinci forme de societate este limitativă şi imperativă şi nu este admisă constituirea unor societăţi hibrid, care să îmbrace elemente specifice a două sau mai multe forme de societăţi comerciale.

În cazul în care în documentele constitutive ale societăţii comerciale nu se precizează forma acesteia sau aceasta nu rezultă cu claritate, societatea va fi considerată în nume colectiv, întrucât protecţia terţilor prevalează. Desigur, este vorba de o situaţie teoretică, deoarece în practică toate autorităţile implicate în procesul de constituire sunt obligate să verifice, cu ocazia înregistrării societăţii, dacă forma societăţii este corect definită de actul constitutiv.

Dreptul de opţiune între formele societăţilor comerciale

Dreptul de opţiune între aceste cinci forme este neîngrădit, asociaţii fiind liberi ca la constituirea societăţii comerciale să aleagă oricare dintre aceste forme, iar pe parcursul existenţei societăţii comerciale să transforme societate comercială din forma în care a fost constituită în oricare dintre celelalte forme.
Totuşi, acest drept de opţiune este limitat în următoarele situaţii:

a)Societatea cu asociat unic poate îmbrăca numai forma societăţii cu răspundere limitată.

b)În anumite domenii, unde se doreşte o publicitate mai largă, legea impune constituirea societăţii în forma societăţii pe acţiuni. Sunt în această situaţie, spre exemplu, societăţile bancare, reglementate prin Legea nr. 58/1997, cele din domeniul asigurărilor, reglementate prin Legea nr. 32/2000, sau societăţile de servicii de investiţii financiare, reglementate de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2002.

c)Societăţile cu capital integral de stat, ca urmare a Legii nr. 15/1990, au fost transformate în societăţi pe acţiuni sau regii autonome.