Inviolabilitatea agentului diplomatic poate fi o inviolabilitate:

-personala- constand in intangibilitatea absoluta a persoanei agentului diplomatic cuprinzand viata, libertatea, onoarea sa;
-a resedintei, a mijloacelor de transport, a arhivei si a corespondentei sale si in general a tot ceea ce este necesar exercitarii functiei sale.

Principalele imunitati de care beneficiaza agentul diplomatic este inviolabilitatea personala.


Statele au recunoscut dintotdeauna ca valabile regula inviolabilitatii agentului diplomatic astfel persoana acestuia este intangibila avand dreptul la o securitate absoluta si completa.
    

Philippe Cahier constata pe buna dreptate ca "desi caracterul sacru al diplomatului a disparut nu este mai putin admirat ci el nu-si poate indeplini liber sarcinile, daca traieste sub admiterea ca va putea fi arestat".
    

Conventia de la Viena din 1961 prevede ca temeiul inviolabilitatii nu poate fi altul decat asigurarea indeplinirii functiilor oficiale. Potrivit art. 29 al Conventiei diplomatice persoana agentului diplomatic este inviolabila. El nu poate fi supus nici unei forme de arest sau detentiune. Statul acreditar il trateaza cu respectul care i se cuvine si ia toate masurile corespunzatoare pentru a impiedica orice atingere adusa persoanei, liberate si demnitatii sale.

Autoritatile statului acreditar sunt obligate sa se abtina de la orice amenintari la adresa agentului diplomatic: inviolabilitatea agentului diplomatic trebuie sa fie protejate chiar si contra violentelor morale, atacari ale presei.

Inviolabiliatea personala a agentului diplomatic este absoluta. Majoritatea statelor au consacrat aceasta masura in legislatiile lor interne. Comisia de Drept International a precizat ca desi acest drept este absolut, statul acreditar poate lua masuri care sa impiedice comiterea de crime si  delicte si fara a dispune masuri de limitare a libertatii personale prin arest sau detentiune.

Inviolabilitatea incepe din momentul in care agentul diplomatic intra pe teritoriul statului acreditar si inceteaza daca statul acreditar l-a declarat persona non grata si statul acreditant nu l-a reclamat intru-un termen rezonabil sau pana in momentul in care parasete teritoriul statului acreditar. 

Imunitatea personala a agentului diplomatic este absoluta si nici statul acreditant care poate fi de acord ca a judecat a a judecatii agentului sau in statul acreditar, nu poate consimte ca acesta sa fie arestat in statul acreditar.

Inviolabilitatea resedintei agentului diplomatic
O alta imunitate fundamentala a agentului diplomatic o constituie inviolabilitatea resedintei sale recunoscuta initial ca o imunitate a domiciliului. Inviolabilitatea sediului misiunii acopera si pe aceea a resdintei sefului de misiune. Nu exista nici o diferenta pe plan practic intre inviolabilitatea localurilor misiunii si aceea a localurilor membrilor personalului diplomatic.   

Pentru ca autoritatile locale sa fie tinute a asigura inviolabilitatea resedintei diplomatice este nevoia ca aceasta resedinta sa fie notificata in prealabil ministerului afacerilor externe a statului acreditar.   

S-a recunoscut de doctrina si practica ca documentele si corespondenta agentului diplomatic, bunurile sale mobile, contul din banca nu pot fi sechestrate pe motiv ca aceste bunuri ii sunt necesare pentru indeplinirea functiilor sale.

Protectia documentelor si a bunurilor care se afla in localul misiunii sau la resedinta decurge din inviolabilitatea de care acestea se bucura. De aceeasi protectie se bucura si celelalte bunuri indiferent unde s-ar afla, pentru ca bunul in masura in care este legat de functiile diplomatice el beneficiaza de imunitate.
   

Documentele, corespondenta si cu unele exceptii proprietatea agentilor diplomatici beneficiaza de inviolabilitate.
In Comentariul Comisiei de Drept International se arata ca proprietatea mobiliara este cea din resedinta privata a agentului care inlude si autoturismul, contul bancar, precum si alte bunuri care sunt necesare pentru folosinta personala ori sunt esentiale pentru existenta lui.   

Anumite bunuri ale diplomatului pot fi urmarite, acele bunuri asupra carora agentul diplomatic poate fi chemat in instanta in statul acreditar, nebeneficiind de imunitati de jurisdictie civila.
Curierul diplomatic se bucura de inviolabilitate personala, el nu se bucura de imunitate de jurisdictie ca agentul diplomatic, inviolabilitatea sa nu se extinde asupra bunurilor sale personale.   

Membrii personalului administrativ si tehnic ai unei misiuni diplomatice beneficiaza "deci nu sunt catateni ai statului respectiv acreditar, deci nu isi au resedinta permanenta in acest stat, ar privilegia si imunitati, dar imunitatea de jurisdictie civila si administrativa a statului acreditar nu se aplica actelor indeplinite in afara exercitarii functiilor lor. Acestia beneficiaza de imunitatea de jurisdictie penala absoluta si de imunitate de constrangere care este inviolabilitate personala.
 

Statul acreditar are obligatia de a lua masuri generale cu bunurile personale- libertate, demnitate ale agentului diplomatic sa nu fie atinse sub nici o forma de autoritati sau particulari. Aceste obligatii se realizeaza prin luarea unor masuri de protectie speciala alcatuirea acestor forme este lasata la latitudinea statului acreditar.

De imunitate diplomatica beneficiaza doar cetatenii statului acreditant, cetatenii statului acreditat sau cei care au domiciliul pe teritoriul nu pot fi numiti agenti diplomatici decat cu consimtamantul statului acreditar, ci beneficiaza de imunitate de jurisdictie si de inviolabilitate numai pentru actele oficiale indeplinite in exercitiul functiilor