|
Written by Administrator
|
|
Thursday, 24 January 2008 |
|
Orice cetăţean sau organizaţie legal constituită poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.
CUM SE POATE ADRESA O PETIŢIE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
►Petiţia se formulează în scris şi se poate transmite:
-prin poştă, la adresa: Bucureşti, Calea Plevnei nr. 141 B, sector 6;
-prin poşta electronică, la adresa de e-mail:
This email address is being protected from spam bots, you need Javascript enabled to view it
;
-se depune direct la Registratura generală a instituţiei, din Bucureşti, Calea Plevnei nr. 141 B, sector 6.
|
|
Last Updated ( Friday, 25 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Wednesday, 23 January 2008 |
|
Orice persoană căreia i s-a cauzat o vătămare printr-o infracţiune, sau are cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni poate sesiza organele judiciare prin plângere, denunţ sau plângere prealabilă.
De asemenea, organele de urmărire penală se pot sesiza şi din oficiu când află pe orice altă cale că s-a săvârşit o infracţiune.
1. Plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a pricinuit prin săvârşirea unei infracţiuni.
Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă.
Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatarul trebuie să fie special, iar procura rămâne ataşată plângerii.
|
|
Last Updated ( Friday, 25 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Wednesday, 23 January 2008 |
Este o procedură specială în temeiul căreia, instanţa de judecată poate dispune măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru:
•păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere;
•prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara;
•înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească o asemenea cerere?
|
|
Last Updated ( Sunday, 03 February 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Wednesday, 23 January 2008 |
|
Până la această dată, cu siguranţă, cunoaşteţi că o persoană, fie fizică, fie juridică, dacă are o pretenţie împotriva alteia şi pe care nu o poate satisface pe cale amiabilă, trebuie să se adreseze unei instanţe de judecată. Aceste persoane care au un litigiu cu privire la un drept pentru rezolvarea căruia este necesar să se adreseze instanţei de judecată se numesc părţi.
Litigiul dintre cele două persoane presupune cel puţin două părţi cu interese contrarii şi anume una care formulează pretenţii (reclamantul) şi alta împotriva căreia se formulează pretenţia (pârâtul).
Dacă persoana care se adresează instanţei nu are o pretenţie faţă de altă persoană se spune că aceasta are o cerere care urmează să se soluţioneze pe cale necontencioasă.
Denumirea de părţi este valabilă atât pentru faza judecăţii, cât şi pentru faza executării silite.
|
|
Last Updated ( Thursday, 24 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Wednesday, 23 January 2008 |
I. Partea vătămată:
1. Atunci când aţi suferit ca urmare a săvârşirii vreunei fapte penale, o vătămare fizică, morală sau materială şi dacă participaţi la procesul penal aveţi calitatea de parte vătămată.
Pentru a dobândi calitatea de parte vătămată într-un proces, trebuie să vă exprimaţi voinţa în acest sens care să susţină latura penală a procesului.
Astfel, în această calitate organul de urmărire penală sau instanţa de judecată au obligaţia să vă citeze pentru a fi ascultat şi a face declaraţii în legătură cu faptele şi împrejurările cauzei.
2. Declaraţiile dumneavoastră pot servi la aflarea adevărului într-o cauză, în măsura în care sunt coroborate şi cu alte fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate. |
|
Last Updated ( Thursday, 24 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Monday, 21 January 2008 |
|
Articolul 23 al Constituţiei României, republicată, prevede că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, iar reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.
1. Reţinerea
a) În ce situaţii poate fi reţinută o persoana şi cine poate dispune acestă masură preventivă:
Măsura preventivă a reţinerii poate fi luată de organul de cercetare penală sau procuror faţă de o persoană, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a savârşit o faptă prevazută de legea penală. Sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea că persoana faţă de care se efectuează urmărirea penală a savârşit fapta.
|
|
Last Updated ( Wednesday, 23 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Blog 
