|
Written by Administrator
|
|
Friday, 11 January 2008 |
|
a) SENTINŢE CIVILE. 1. Momentul la care hotărârea poate fi investită cu formulă executorie. Se învestesc cu formulă executorie hotărârile care au rămas definitive sau au devenit irevocabile.
2. Hotărârile judecătoreşti care se învestesc cu formulă executorie. Hotărârile care au ca obiect plata unei sume de bani, predarea unui bun sau a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, plantaţii ori alte lucrări. |
|
Last Updated ( Tuesday, 15 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Friday, 11 January 2008 |
|
In materie civila si comerciala 1. Condiţii: Pentru ca o hotărâre judecătorească în materie civilă sau comercială să poată fi legalizată, este necesar ca aceasta să fi rămas definitivă sau irevocabilă.
2. Momentul la care o hotărâre judecătorească rămâne definitivă: Sunt hotărâri definitive (art. 377 alin. 1 C proc. civ.): • hotărârile date în primă instanţă, potrivit legii, fără drept de apel; • hotărârile date în primă instanţă care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacă judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsă sau anulată; • hotărârile date în apel; • orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.
|
|
Last Updated ( Tuesday, 15 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Friday, 11 January 2008 |
|
Legiuitorul a reglementat procedura de desfăşurare în primă instanţă a procesului civil şi comercială în materie civilă şi comercială în articolele 109-281 din Codul de procedură civilă. Părţile procesului civil Partea care se adresează instanţei invocând aplicarea legii la un caz determinat, manifestându-şi voinţa în sensul punerii în mişcare a acţiunii civile, având iniţiativa procesului este reclamantul. Apărarea, în cadrul procesului civil, aparţine, pârâtului, care poate opta între a păstra o atitudine defensivă, în care numai să se apere prin intermediul întâmpinării sau, dimpotrivă, să aibă pretenţii proprii prin formularea unei cereri reconvenţionale. Părţile legate iniţial prin acţiune li se pot adăuga şi terţe persoane,care, intrând în proces din iniţiativa lor sau a părţilor iniţiale, dobândesc calitatea de părţi. Aceştia sunt intervenientul voluntar principal, intervenientul voluntar accesoriu şi intervenienţii forţaţi introduşi în proces prin cererea de chemare în judecată a altor persoane, cererea de chemare în garanţie şi arătarea titularului dreptului.
|
|
Last Updated ( Saturday, 12 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Thursday, 10 January 2008 |
|
Art. 214 din Codul muncii prevede că, pentru asigurarea climatului de stabilitate şi pace socială, prin lege sunt reglementate modalităţile de consultări şi dialog permanent între partenerii sociali. Dialogul social a fost definit ca fiind o componentă a vieţii sociale, ce constă în discuţiile şi înţelegerile dintre partenerii sociali – sindicate şi patronat – dintre aceştia şi factorii guvernamentali, prin care se urmăreşte armonizarea intereselor patronale cu cele ale salariaţilor în vederea asigurării climatului de stabilitate şi pace socială cu ajutorul modalităţilor de consultare permanentă instituită prin lege. Parteneriatul social este acea colaborare între patron şi sindicate pentru rezolvarea unor probleme economice şi sociale. Cea mai răspândită formă de colaborare între aceşti doi parteneri este contractul colectiv de muncă, prin care partenerii reglementează salariile şi condiţiile de muncă în general. |
|
Last Updated ( Friday, 11 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Thursday, 10 January 2008 |
|
Fotografia judiciară reprezintă totalitatea metodelor fotografice aplicate în cercetările criminalistice, atât în munca de teren cât şi în activi-tatea de laborator, prin adaptarea la necesităţile de cercetare a metodelor folosite în tehnica fotografică. Clasificarea fotografiei judiciare: I. Fotografia judiciară operativă (de fixare): a. fotografia locului faptei; b. fotografia de identificare după semnalmente; c. fotografia de fixare a rezultatelor unor activităţi de urmărire penală. II. Fotografia de examinare: a. fotografia de examinare în radiaţii vizibile; b. fotografia de examinare în radiaţii invizibile; c. Microfotografia şi holografia. |
|
Last Updated ( Friday, 11 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|
Written by Administrator
|
|
Thursday, 10 January 2008 |
|
Transporturile se pot clasifica după mai multe criterii şi anume: A. După obiectul lor: a) transporturi de mărfuri (bunuri); b) transporturi de persoane; c) transporturi de informaţii. B. După mijloacele de transport folosite: a) feroviare (locomotive cu abur, Diesel, Diesel-electrice, electrice,vagoane); b) rutiere (auto şi tracţiune animală); c) navale (maritime şi fluviale); d) aeriene (aeronave); e) speciale (conducte, funiculare etc.); f) combinate (cale ferată – auto, auto – naval etc.). |
|
Last Updated ( Friday, 11 January 2008 )
|
|
Read more...
|
|
|