A fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 927/23 decembrie 2003
 
 
LEGEA 571/2003
privind Codul fiscal
 
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
 
TITLUL I
Dispozitii generale
 
CAPITOLUL I
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
 
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
Art. 1. - (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevãzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeazã contribuabilii care trebuie sã plãteascã aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de platã al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeazã Ministerul Finantelor Publice sã elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine în aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
(3) În materie fiscalã, dispozitiile prezentului cod prevaleazã asupra oricãror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozitiile Codului fiscal.
(4) Dacã orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplicã prevederea acelui tratat.
(5) Orice mãsurã de naturã fiscalã care constituie ajutor de stat se acordã potrivit dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile si completãrile ulterioare.
Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal
Art. 2. - Impozitele si taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmãtoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venit;
c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti;
e) impozitul pe reprezentante;
f) taxa pe valoarea adãugatã;
g) accizele;
h) impozitele si taxele locale.
 
CAPITOLUL II
Interpretarea si modificarea Codului fiscal
 
Principiile fiscalitãtii
Art. 3. - Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeazã pe urmãtoarele principii:
a) neutralitatea mãsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând conditii egale investitorilor, capitalului român si strãin;
b) certitutinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sã nu conducã la interpretãri arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de platã sã fie precis stabilite pentru fiecare plãtitor, respectiv acestia sã poatã urmãri si întelege sarcina fiscalã ce le revine, precum si sã poatã determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) echitatea fiscalã la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferitã a veniturilor, în functie de mãrimea acestora;
d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitãtii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi sã nu conducã la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptãrii de cãtre acestea a unor decizii investitionale majore.
Modificarea si completarea Codului fiscal
Art. 4. - (1) Prezentul cod se modificã si se completeazã numai prin lege, promovatã, de regulã, cu 6 luni înainte de data intrãrii în vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intrã în vigoare cu începere din prima zi a anului urmãtor celui în care a fost adoptatã prin lege.
Norme metodologice, instructiuni si ordine
Art. 5. - (1) Ministerul Finantelor Publice are atributia elaborãrii normelor necesare pentru aplicarea unitarã a prezentului cod.
(2) În întelesul prezentului cod, prin norme se întelege norme metodologice, instructiuni si ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotãrâre, si sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Ordinele si instructiunile se emit de ministrul finantelor publice si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Institutiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finantelor Publice, nu pot elabora si emite norme care sã aibã legãturã cu prevederile prezentului cod, cu exceptia celor prevãzute în prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finantelor Publice colecteazã si sistematizeazã toate normele în vigoare având legãturã cu prevederile prezentului cod si pune aceastã colectie oficialã la dispozitia altor persoane, spre publicare.
Înfiintarea si functionarea Comisiei fiscale centrale
Art. 6. - (1) Ministerul Finantelor Publice înfiinteazã o Comisie fiscalã centralã, care are responsabilitãti de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitarã a prezentului cod.
 (2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei fiscale centrale se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.
(3) Comisia fiscalã centralã este coordonatã de secretarul de stat din Ministerul Finantelor Publice care rãspunde de politicile si legislatia fiscalã.
(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.
 
CAPITOLUL III
Definitii
 
Definitii ale termenilor comuni
Art. 7. - (1) În întelesul prezentului cod, termenii si expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificatie:
1. activitate - orice activitate desfãsuratã de cãtre o persoanã în scopul obtinerii de venit;
2. activitate dependentã - orice activitate desfãsuratã de o persoanã fizicã într-o relatie de angajare;
3. activitate dependentã la functia de bazã - orice activitate dependentã care este declaratã astfel de persoana fizicã, în conformitate cu prevederile legii;
4. activitate independentã - orice activitate desfãsuratã cu regularitate de cãtre o persoanã fizicã, alta decât o activitate dependentã;
5. asociere, fãrã personalitate juridicã - orice asociere în participatiune, grup de interes economic, societate civilã sau altã entitate care nu este o persoanã impozabilã distinctã, în întelesul impozitului pe venit si pe profit, conform normelor emise în aplicare;
6. autoritate fiscalã competentã - organul fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritãtilor administratiei publice locale, dupã caz, care au responsabilitãti fiscale;
7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineste cel putin una dintre urmãtoarele conditii:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului cãtre utilizator la momentul expirãrii contractului;
c) perioada de leasing depãseste 75% din durata normalã de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; în întelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioadã pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;
8. contract de leasing operational - orice contract de leasing încheiat între locator si locatar, care nu îndeplineste conditiile contractului de leasing financiar;
9. comision - orice platã în bani sau în naturã efectuatã cãtre un broker, un agent comisionar general sau cãtre orice persoanã asimilatã unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legãturã cu o operatiune comercialã;
10. contributii sociale obligatorii - orice contributii care trebuie plãtite, în conformitate cu legislatia în vigoare, pentru protectia somerilor, asigurãri de sãnãtate sau asigurãri sociale;
11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în strãinãtate, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri sau asa cum se stabileste în prezentul cod;
12. dividend - o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã de o persoanã juridicã unui participant la persoana juridicã, drept consecintã a detinerii unor titluri de participare la acea persoanã juridicã, exceptând urmãtoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modificã procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricãrui participant la persoana juridicã;
b) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã în legãturã cu rãscumpãrarea titlurilor de participare la persoana juridicã, alta decât rãscumpãrarea care face parte dintr-un plan de rãscumpãrare, ce nu modificã procentul de detinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridicã;
c) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã în legãturã cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de cãtre participanti.
Dacã suma plãtitã de o persoanã juridicã pentru bunurile sau serviciile furnizate cãtre un participant la persoana juridicã depãseste pretul pietei pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenta se trateazã drept dividend;
13. dobânda - orice sumã ce trebuie plãtitã sau primitã pentru utilizarea banilor, indiferent dacã trebuie sã fie plãtitã sau primitã în cadrul unei datorii, în legãturã cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânatã;
14. franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuã între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoanã, denumitã francizor, acordã unei alte persoane, denumitã beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
15. know-how - orice informatie cu privire la o experientã industrialã, comercialã sau stiintificã care este necesarã pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a cãrei dezvãluire cãtre alte persoane nu este permisã fãrã autorizatia persoanei care a furnizat aceastã informatie; în mãsura în care provine din experientã, know-how-ul reprezintã ceea ce un producãtor nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii;
16. mijloc fix - orice imobilizare corporalã, care este detinutã pentru a fi utilizatã în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriatã tertilor sau în scopuri administrative, dacã are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului;
17. nerezident - orice persoanã juridicã strãinã si orice persoanã fizicã nerezidentã;
18. organizatie nonprofit - orice asociatie, fundatie sau federatie înfiintatã în România, în conformitate cu legislatia în vigoare, dar numai dacã veniturile si activele asociatiei, fundatiei sau federatiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;
19. participant - orice persoanã care este proprietarul unui titlu de participare;
20. persoanã - orice persoanã fizicã sau juridicã;
21. persoane afiliate - o persoanã este afiliatã cu altã persoanã, dacã relatia dintre ele este definitã de cel putin unul dintre urmãtoarele cazuri:
a) o persoanã fizicã este afiliatã cu altã persoanã fizicã, dacã acestea sunt rude pânã la gradul al III-lea inclusiv;
b) o persoanã este afiliatã cu o persoanã juridicã dacã persoana detine, în mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numãrul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridicã ori dacã controleazã în mod efectiv persoana juridicã;
c) o persoanã juridicã este afiliatã cu altã persoanã juridicã, dacã orice altã persoanã detine direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numãrul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la fiecare persoanã juridicã ori dacã controleazã în mod efectiv fiecare persoanã juridicã; în întelesul acestei definitii, o asociere fãrã personalitate juridicã se considerã persoanã juridicã;
22. persoanã fizicã nerezidentã - orice persoanã fizicã care nu este persoanã fizicã rezidentã;
23. persoanã fizicã rezidentã - orice persoanã fizicã ce îndeplineste cel putin una dintre urmãtoarele conditii:
a) are domiciliul în România;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c) este prezentã în România pentru o perioadã sau mai multe perioade ce depãsesc în total 183 de zile, pe parcursul oricãrui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d) este cetãtean român care lucreazã în strãinãtate, ca functionar sau angajat al României într-un stat strãin.
Prin exceptie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoanã fizicã rezidentã un cetãtean strãin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetãtean strãin care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental înregistrat în România, un cetãtean strãin care este functionar sau angajat al unui stat strãin în România si nici membrii familiilor acestora;
24. persoanã juridicã românã - orice persoanã juridicã care a fost înfiintatã în conformitate cu legislatia României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România;
25. persoanã juridicã strãinã - orice persoanã juridicã care nu este persoanã juridicã românã;
26. pret de piatã - suma care ar fi plãtitã de un client independent unui furnizor independent în acelasi moment si în acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în conditii de concurentã loialã;
27. proprietate imobiliarã - oricare din urmãtoarele:
a) orice teren;
b) orice clãdire sau altã constructie ridicatã ori încorporatã într-un teren;
c) orice recoltã, material lemnos, depozit mineral sau altã resursã naturalã atasatã terenului;
d) orice proprietate accesorie proprietãtii prevãzute la lit. a)-c), inclusiv orice septel si orice echipament utilizat în agriculturã sau silviculturã;
e) orice drept de proprietate descris la lit. a)-d), inclusiv dreptul de folosintã sau dreptul de a obtine venit dintr-o astfel de proprietate;
28. redeventã - orice sumã ce trebuie plãtitã în bani sau în naturã pentru folosirea ori dreptul de folosintã al oricãruia dintre urmãtoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrãri literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de înregistrãri audio, video;
b) orice brevet, inventie, inovatie, licentã, marcã de comert sau de fabricã, francizã, proiect,
desen, model, plan, schitã, formulã secretã sau procedeu de fabricatie ori software.
Nu se considerã redeventã, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în naturã plãtitã pentru achizitiile de software destinate exclusiv operãrii respectivului software, fãrã alte modificãri decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi consideratã redeventã, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în naturã plãtitã pentru achizitia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;
c) orice transmisiuni, inclusiv cãtre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d) orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricãrei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoanã fizicã.
În plus, redeventa cuprinde orice sumã ce trebuie plãtitã în bani sau în naturã pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formã spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitãti similare;
29. rezident - orice persoanã juridicã românã si orice persoanã fizicã rezidentã;
30. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorialã si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mãrii teritoriale, asupra cãrora România îsi exercitã suveranitatea, precum si zona contiguã, platoul continental si zona economicã exclusivã, asupra cãrora România îsi exercitã drepturile suverane si jurisdictia în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;
31. titlu de participare - orice actiune sau altã parte socialã într-o societate în nume colectiv, societate în comanditã simplã, societate pe actiuni, societate în comanditã pe actiuni, societate cu rãspundere limitatã sau într-o altã persoanã juridicã sau la un fond deschis de investitii;
32. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrãinare a dreptului de proprietate, precum si schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate.
(2) Criteriile care stabilesc dacã o activitate desfãsuratã de o persoanã fizicã reprezintã o activitate dependentã sau independentã sunt prevãzute în norme.
Definitia sediului permanent
Art. 8. - (1) În întelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfãsoarã integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursalã, birou, fabricã, magazin, atelier, precum si o minã, un put de titei sau gaze, o carierã sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitãti de supervizare legate de acestea, numai dacã santierul, proiectul sau activitãtile dureazã mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmãtoarele:
a) folosirea unei instalatii numai în scopul depozitãrii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de cãtre o altã persoanã;
d) vânzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozitii sau târguri fãrã caracter permanent ori ocazionale, dacã produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lunã dupã încheierea târgului sau a expozitiei;
e) pãstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionãrii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pãstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfãsurãrii de activitãti cu caracter pregãtitor sau auxiliar de cãtre un nerezident;
g) pãstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitãtilor prevãzute la lit. a)-f), cu conditia ca întreaga activitate desfãsuratã în locul fix sã fie de naturã preparatorie sau auxiliarã.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveste activitãtile pe care o persoanã, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacã persoana actioneazã în România în numele nerezidentului si dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele conditii:
a) persoana este autorizatã si exercitã în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor în care activitãtile respective sunt limitate la cele prevãzute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana mentine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreazã produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considerã cã are un sediu permanent în România dacã doar desfãsoarã activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceastã activitate este activitatea obisnuitã a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacã activitãtile unui astfel de agent sunt desfãsurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent existã conditii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considerã ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considerã cã are un sediu permanent în România numai dacã acesta controleazã sau este controlat de un rezident ori de o persoanã ce desfãsoarã o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) În întelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considerã a fi baza fixã.
 
CAPITOLUL IV
Reguli de aplicare generalã
 
Moneda de platã si de calcul a impozitelor si taxelor
Art. 9. - (1) Impozitele si taxele se plãtesc în moneda nationalã a României.
 (2) Sumele înscrise pe o declaratie fiscalã se exprimã în moneda nationalã a României.
 (3) Sumele exprimate într-o monedã strãinã se convertesc în moneda nationalã a României, dupã cum urmeazã:
a) în cazul unei persoane care desfãsoarã o activitate într-un stat strãin si îsi tine contabilitatea acestei activitãti în moneda statului strãin, profitul impozabil sau venitul net din activitãti independente si impozitul plãtit statului strãin se convertesc în moneda nationalã a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada cãreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda nationalã a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plãtesc sumele respective ori la altã datã prevãzutã în norme.
(4) În întelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda nationalã a României sumele exprimate în moneda strãinã, este cursul de schimb comunicat de Banca Nationalã a României, exceptând cazurile prevãzute expres în norme.
Venituri în naturã
Art. 10. - (1) În întelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar si/sau în naturã.
(2) În cazul venitului în naturã, valoarea acestuia se stabileste pe baza cantitãtii si a pretului de piatã pentru bunurile sau serviciile respective.
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11. - (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în întelesul prezentului cod, autoritãtile fiscale pot sã nu ia în considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
(2) În cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, autoritãtile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricãreia dintre persoane, dupã cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piatã al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piatã al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseste cea mai adecvatã dintre urmãtoarele metode:
a) metoda comparãrii preturilor, prin care pretul de piatã se stabileste pe baza preturilor plãtite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile cãtre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piatã se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzãtoare;
c) metoda pretului de revânzare, prin care pretul de piatã se stabileste pe baza pretului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marjã de profit;
d) orice altã metodã recunoscutã în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economicã.
Venituri obtinute din România
Art. 12. - Urmãtoarele venituri sunt considerate ca fiind obtinute din România, indiferent dacã sunt primite în România sau în strãinãtate, sub formã de:
a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
b) venituri din activitãtile dependente desfãsurate în România;
c) dividende de la o persoanã juridicã românã;
d) dobânzi de la un rezident;
e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã dobânda este
o cheltuialã a sediului permanent;
f) redevente de la un rezident;
g) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã redeventa este o cheltuialã a sediului permanent;
h) venituri din proprietãti imobiliare situate în România, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea proprietãtii imobiliare situate în România si venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietãtilor imobiliare situate în România;
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoanã juridicã, dacã persoana juridicã este o persoanã juridicã românã sau dacã cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una sau mai multe persoane juridice, reprezintã proprietãti imobiliare situate în România;
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurãrilor sociale sau de la bugetul de stat;
k) venituri din servicii prestate în România;
l) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultantã în orice domeniu, dacã aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau dacã veniturile respective sunt cheltuieli ale unui  sediu permanent în România;
m) venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidentii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române;
n) comisioane de la un rezident;
o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã comisionul este o cheltuialã a sediului permanent;
p) venituri din activitãti sportive si de divertisment desfãsurate în România, indiferent dacã veniturile sunt primite de cãtre persoanele care participã efectiv la asemenea activitãti sau de cãtre alte persoane;
q) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau rutier care se desfãsoarã între România si un stat strãin;
r) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
s) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate în România;
t) orice alte venituri obtinute dintr-o activitate desfãsuratã în România.
 
TITLUL II
Impozitul pe profit
 
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
 
Contribuabili
Art. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmãtoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice strãine care desfãsoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele juridice strãine si persoanele fizice nerezidente care desfãsoarã activitate în România într-o asociere fãrã personalitate juridicã;
d) persoanele juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu proprietãti imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât si în strãinãtate din asocieri fãrã personalitate juridicã; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizicã se calculeazã, se retine si se varsã de cãtre persoana juridicã românã.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 14. - Impozitul pe profit se aplicã dupã cum urmeazã:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursã, atât din România, cât si din strãinãtate;
b) în cazul persoanelor juridice strãine care desfãsoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice strãine si al persoanelor fizice nerezidente care desfãsoarã activitate în România într-o asociere fãrã personalitate juridicã, asupra pãrtii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecãrei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu proprietãti imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizeazã venituri atât în România, cât si în strãinãtate, din asocieri fãrã personalitate juridicã, asupra pãrtii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Scutiri
Art. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmãtorii contribuabili:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitãtile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificãrile ulterioare, si Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, dacã legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice române care plãtesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
d) fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitãti economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitãtilor cu scop caritabil;
f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitãtii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sã fie utilizate, în anul curent sau în anii urmãtori, pentru întretinerea si functionarea unitãtilor de cult, pentru lucrãrile de constructie, de reparatie si de consolidare a lãcasurilor de cult si a clãdirilor ecleziastice, pentru învãtãmânt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despãgubiri sub formã bãneascã, obtinute ca urmare a mãsurilor reparatorii prevãzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
g) institutiile de învãtãmânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmãtori, potrivit Legii învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare si Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãtirea finantãrii învãtãmântului superior, cu modificãrile ulterioare;
h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitãti economice si care sunt sau urmeazã a fi utilizate pentru îmbunãtãtirea utilitãtilor si a eficientei clãdirii, pentru întretinerea si repararea proprietãtii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii.
(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmãtoarele tipuri de venituri:
a) cotizatiile si taxele de înscriere ale membrilor;
b) contributiile bãnesti sau în naturã ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare;
d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitãti sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele, dobânzile si veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;
g) veniturile pentru care se datoreazã impozit pe spectacole;
h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantãri nerambursabile;
i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxã de participare, serbãri, tombole, conferinte, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economicã;
k) veniturile obtinute din reclamã si publicitate, realizate de organizatiiile nonprofit de utilitate publicã, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetãrii stiintifice, învãtãmântului, sportului, sãnãtãtii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitãti economice realizate pânã la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevãzutã la alin. (2). Organizatiile prevãzute în prezentul alineat datoreazã impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevãzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevãzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupã caz.
Anul fiscal
Art. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înfiinteazã sau înceteazã sã mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilã este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Cotele de impozitare
Art. 17. - (1) Cota de impozit pe profit care se aplicã asupra profitului impozabil este de 25%, cu exceptiile prevãzute la alin. (2), la art. 33 si 38.
(2) În cazul Bãncii Nationale a României, cota de impozit pe profit este de 80%.
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive
Art. 18. - Contribuabilii care desfãsoarã activitãti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitãtile prevãzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
 
CAPITOLUL II
Calculul profitului impozabil
 
Reguli generale
Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeazã ca diferentã între veniturile realizate din orice sursã si cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adaugã cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementãri legale în vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu exceptia cazului prevãzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modificã în cursul anului fiscal.
(3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sã fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe mãsurã ce ratele devin scadente, conform contractului.
Cheltuielile corespunzãtoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totalã a contractului. Optiunea se exercitã la momentul livrãrii bunurilor si este irevocabilã.
(4) În cazul contribuabililor care desfãsoarã activitãti de servicii internationale, în baza conventiilor la care România este parte, veniturile si cheltuielile efectuate în scopul realizãrii acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementãrile din aceste conventii.
Venituri neimpozabile
Art. 20. - Urmãtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoanã juridicã românã. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã, dividendele primite de la o persoanã juridicã strãinã, din statele Comunitãtii Europene, dacã persoana juridicã românã detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridicã strãinã, pe o perioadã neîntreruptã de cel putin 2 ani, care se încheie la data plãtii dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporãrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung.
Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionãrii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridicã la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, dacã obligatiile se anuleazã în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoanã juridicã;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e) veniturile neimpozabile, prevãzute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.
Cheltuieli
Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizãrii de venituri si:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viatã stabilitã de cãtre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncã si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncã, boli profesionale sau riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclamã si publicitate efectuate în scopul popularizãrii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamã si publicitate si bunurile care se acordã în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimulãrii vânzãrilor;
e) cheltuielile de transport si cazare în tarã si în strãinãtate efectuate de cãtre salariati si administratori, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti;
f) contributia la rezerva mutualã de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncã;
h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionalã a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la târguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si în situatia în care acesta se aflã înãuntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii;
j) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitãtii, obtinerea atestãrii conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile datorate cãtre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;
n) pierderile înregistrate, dupã data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidentã a creantelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotãrârii judecãtoresti prin care se atestã aceastã situatie.
(3) Urmãtoarele cheltuieli au deductibilitate limitatã:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicatã asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordatã salariatilor pentru deplasãri în România si în strãinãtate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti.
Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordatã salariatilor, în cazul contribuabilului care realizeazã pierdere în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pânã la 2%, aplicatã asupra fondului de salarii realizat. Intrã sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzãtoare a unor activitãti sau unitãti aflate în administrarea contribuabililor: grãdinite, crese, servicii de sãnãtate acordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: transportul la si de la locul de muncã al salariatilor, cadouri în bani sau în naturã oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau
în naturã acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihnã pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în gospodãrie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
d) perisabilitãtile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, împreunã cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile cu taxele si cotizatiile cãtre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevãzute la alin. (2) lit. g) si m);
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, în limita prevãzutã la art. 22;
h) cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar, în limita prevãzutã la art. 23;
i) amortizarea, în limita prevãzutã la art. 24;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale,
în limita stabilitã potrivit legii;
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sãnãtate, în limita stabilitã potrivit legii;
l) cheltuielile pentru functionarea, întretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se aflã sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzãtoare suprafetelor construite prevãzute de legea locuintei, care se majoreazã din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibilã trebuie recuperatã de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;
m) cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personalã a unei persoane fizice, folositã si în scop personal, deductibile în limita corespunzãtoare suprafetelor puse la dispozitia societãtii în baza contractelor încheiate între pãrti, în acest scop;
n) cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecãrei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
(4) Urmãtoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit plãtite în strãinãtate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursã în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
b) amenzile, confiscãrile, majorãrile de întârziere si penalitãtile de întârziere datorate cãtre autoritãtile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitãtile sau majorãrile datorate cãtre autoritãti strãine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România si/sau autoritãti strãine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorãrilor, al cãror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.
Amenzile, majorãrile de întârziere si penalitãtile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevãzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autoritãtile, nu intrã sub incidenta prevederilor prezentei litere;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsã din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adãugatã aferentã, dacã aceasta este datoratã potrivit prevederilor titlului VI;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în naturã, dacã valoarea acestora nu a fost impozitatã prin retinere la sursã;
e) cheltuielile fãcute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plãti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piatã pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bazã un document justificativ, potrivit legii, prin care sã se facã dovada efectuãrii operatiunii sau intrãrii în gestiune, dupã caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile înregistrate de societãtile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosintã al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizatã din folosinta acestuia, prevãzutã în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevãzute la art. 20, cu exceptia celor prevãzute la art. 20 lit. d);
j) cheltuielile cu contributiile plãtite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plãtite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultantã, asistentã sau alte prestãri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestãrii acestora în scopul desfãsurãrii activitãtii proprii si pentru care nu sunt încheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancarã pentru creditele utilizate în desfãsurarea activitãtii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidentã a creantelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperitã de provizion, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c). În aceastã situatie, contribuabilii, care scot în evidentã clientii neîncasati, sunt obligati sã comunice în scris acestora scoaterea din evidentã a creantelor respective, în vederea recalculãrii profitului impozabil la persoana debitoare, dupã caz;
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Provizioane si rezerve
Art. 22. - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legalã este deductibilã în limita unei cote de 5% aplicatã asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adaugã cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pânã ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si vãrsat sau din patrimoniu, dupã caz, potrivit legilor de organizare si functionare. În cazul în care aceasta este utilizatã pentru acoperirea pierderilor sau este distribuitã sub orice formã, reconstituirea ulterioarã a rezervei nu mai este deductibilã la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituitã de persoanele juridice care furnizeazã utilitãti societãtilor comerciale care se restructureazã, se reorganizeazã sau se privatizeazã poate fi folositã pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut în urma
procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
b) provizioanele pentru garantii de bunã executie acordate clientilor;
c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de cãtre contribuabili, altele decât cele prevãzute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:
1. sunt înregistrate dupã data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioadã ce depãseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de altã persoanã;
4. sunt datorate de o persoanã care nu este persoanã afiliatã contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, în cazul unei societãti comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societãtile de credit ipotecar si societãtile de servicii financiare;
e) rezervele constituite de societãtile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societãtile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;
f) provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bãncii Nationale a României;
g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationalã a României, în conformitate cu legislatia în vigoare;
h) rezervele tehnice constituite de societãtile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueazã astfel încât nivelul acestora sã acopere partea de risc care rãmâne în sarcina asigurãtorului, dupã deducerea reasigurãrii;
i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementãrilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de cãtre contribuabili, altele decât cele prevãzute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:
1. sunt înregistrate dupã data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinutã la o persoanã juridicã asupra cãreia este declaratã procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotãrârii judecãtoresti prin care se atestã aceastã situatie;
3. nu sunt garantate de altã persoanã;
4. sunt datorate de o persoanã care nu este persoanã afiliatã contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
(2) Contribuabilii autorizati sã desfãsoare activitate în domeniul exploatãrii zãcãmintelor naturale sunt obligati sã înregistreze în evidenta contabilã si sã deducã provizoane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toatã durata de functionare a exploatãrii zãcãmintelor naturale.
(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfãsoarã operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicatã asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile înregistrate, pe toatã perioada exploatãrii petroliere.
(4) Regia Autonomã “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de rutã aerianã si costurile efective ale activitãtii de rutã aerianã, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depãsesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricãrui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusã se include în veniturile impozabile, indiferent dacã reducerea sau anularea este datoratã modificãrii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei cãtre participanti sub orice formã, lichidãrii, divizãrii, fuziunii contribuabilului sau oricãrui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplicã dacã un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervã în legãturã cu o divizare sau fuziune, reglementãrile acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervã.
(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale si rezerve reprezentând facilitãti fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeazã impozitul pe profit si se stabilesc dobânzi si penalitãti de întârziere, de la data aplicãrii facilitãtii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitãrii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitãtilor în valutã, constituite potrivit legii, înregistrate de societãti comerciale bancare, persoane juridice române si sucursalele bãncilor strãine, care îsi desfãsoarã activitatea în România.
(7) În întelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se întelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
Cheltuieli cu dobânzile si diferente de curs valutar
Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se determinã ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei.
(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netã din diferentele de curs valutar sunt deductibile pânã la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea netã din diferentele de curs valutar rãmase nedeductibile se reporteazã în perioada urmãtoare, în aceleasi conditii, pânã la deductibilitatea integralã a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depãsesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratatã ca o cheltuialã cu dobânda, potrivit alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusã limitãrilor prevãzute în aceste alineate. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteazã potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
(4) Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legãturã cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la bãnci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat nu intrã sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitãti, cu exceptia societãtilor comerciale bancare române sau strãine, sucursalelor bãncilor strãine, cooperativelor de credit, a societãtilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societãtilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care acordã credite potrivit legii, dobânzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobânzilor de referintã a Bãncii Nationale a României, corespunzãtoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei, si
b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valutã. Acest nivel al ratei dobânzii se aplicã la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valutã se va actualiza prin hotãrâre a Guvernului.
(6) Limita prevãzutã la alin. (5) se aplicã separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplicã societãtilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bãncilor strãine care îsi desfãsoarã activitatea în România, societãtilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societãtilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
(8) În cazul unei persoane juridice strãine care îsi desfãsoarã activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplicã prin luarea în considerare a capitalului propriu.
Amortizarea fiscalã
Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionãrii, producerii, construirii, asamblãrii, instalãrii sau îmbunãtãtirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereazã din punct de vedere fiscal prin deducerea
amortizãrii potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporalã care îndeplineste cumulativ urmãtoarele conditii:
a) este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului;
c) are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizãrile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeazã un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizãrii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intrã în structura unui activ corporal, a cãror duratã normalã de utilizare diferã de cea a activului rezultat, amortizarea se determinã pentru fiecare componentã în parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în functiune partial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporalã; acestea se cuprind în grupele în care urmeazã a se înregistra, la valoarea rezultatã prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descopertã în vederea valorificãrii de substante minerale utile, precum si pentru lucrãrile de deschidere si pregãtire a extractiei în subteran si la suprafatã;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunãtãtirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor apartinând domeniului public, precum si în dezvoltãri si modernizãri ale bunurilor aflate în proprietate publicã;
f) amenajãrile de terenuri.
(4) Nu reprezintã active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împãdurite;
b) tablourile si operele de artã;
c) fondul comercial;
d) lacurile, bãltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îsi pierde valoarea în timp datoritã folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihnã proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazierã, altele decât cele utilizate în scopul realizãrii veniturilor.
(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se întelege:
a) costul de achizite, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de cãtre contribuabil;
c) valoarea de piatã, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determinã conform urmãtoarelor reguli:
a) în cazul constructiilor, se aplicã metoda de amortizare liniarã;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniarã, degresivã sau acceleratã;
c) în cazul oricãrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniarã sau degresivã.
(7) În cazul metodei de amortizare liniarã, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniarã la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.
Cota de amortizare liniarã se calculeazã raportând numãrul 100 la durata normalã de utilizare a mijlocului fix.
(8) În cazul metodei de amortizare degresivã, amortizarea se calculeazã prin multiplicarea cotelor de amortizare liniarã cu unul dintre coeficientii urmãtori:
a) 1,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 si 5 ani;
b) 2,0, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 si 10 ani;
c) 2,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(9) În cazul metodei de amortizare acceleratã, amortizarea se calculeazã dupã cum urmeazã:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depãsi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) pentru urmãtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeazã prin raportarea valorii rãmase de amortizare a mijlocului fix la durata normalã de utilizare rãmasã a acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achizitionãrii de brevete, drepturi de autor, licente, mãrci de comert sau fabricã si alte valori similare se recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare liniarã pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupã caz. Cheltuielile aferente achizitionãrii sau producerii programelor informatice se recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare liniarã pe o perioadã de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza metoda de amortizare degresivã sau acceleratã.
(11) Amortizarea fiscalã se calculeazã dupã cum urmeazã:
a) începând cu luna urmãtoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normalã de utilizare, pe durata normalã de utilizare rãmasã sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupã caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normalã de utilizare, dupã caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadã de 10 ani;
e) amortizarea clãdirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatãrilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractivã de petrol, a cãror duratã de folosire este limitatã de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizãri dupã epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descopertã se calculeazã pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabilã de substantã mineralã utilã.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeazã:
1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descopertã;
2. din 10 în 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si în functie de numãrul de kilometri sau numãrul de ore de functionare prevãzut în cãrtile tehnice, pentru cele achizitionate dupã data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibilã fiscal pânã la nivelul corespunzãtor suprafetei construite prevãzute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite în conditiile prevãzute la art. 21 alin. (3) lit. n).
(12) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile, destinate activitãtilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplicã regimul de amortizare acceleratã, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie.
Valoarea rãmasã de recuperat pe durata normalã de utilizare se determinã dupã scãderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acordã astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a plantatiei.
Intrã sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauzã definitivã de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractulului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la prezentul alineat au obligatia sã pãstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioadã egalã cu jumãtate din durata lor normalã de utilizare.
(13) Pentru investitiile realizate în parcurile industriale pânã la data de 31 decembrie 2006 se acordã o deducere suplimentarã din profitul impozabil, în cotã de 20% din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitãrilor de constructii, infrastructurã internã si de conexiune la reteaua publicã de utilitãti, tinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitãtile prevãzute în prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizãrii, explorãrii, dezvoltãrii sau oricãrei activitãti pregãtitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereazã în rate egale pe o perioadã de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionãrii oricãrui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereazã pe mãsurã ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperatã raportatã la valoarea totalã estimatã a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determinã fãrã a lua în calcul amortizarea contabilã si orice reevaluare contabilã a acestora. Câstigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeazã pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintã valoarea fiscalã de intrare a mijloacelor fixe, diminuatã cu amortizarea fiscalã. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilã evidentiatã în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeazã în baza valorii rãmase neamortizate, folosind metodele de amortizare aplicate pânã la aceastã datã.
(16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncã si bolilor profesionale, precum si înfiintãrii si functionãrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(17) În cazul unei imobilizãri corporale cu o valoare de intrare mai micã decât limita stabilitã prin hotârâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizãrii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(18) Cheltuielile aferente achizitionãrii sau producerii de containere sau ambalaje, care circulã între contribuabil si clienti, se recupereazã prin deduceri de amortizare, prin metoda liniarã, pe durata normalã de utilizare stabilitã de contribuabilul care îsi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreazã normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
(20) Regia Autonomã “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA efectueazã anual actualizarea valorii rãmase neamortizate a mijloacelor fixe si imobilizãrilor necorporale înscrise în bilantul anului fiscal cu indicele de inflatie al anului precedent, comunicat de Institutul National de Statisticã. Valoarea activelor corporale si necorporale, achizitionate în cursul anului fiscal, va fi actualizatã în functie de modificarea indicelui de inflatie din perioada cuprinsã între luna în care acestea au fost achizitionate si sfârsitul anului fiscal. Valoarea activelor si a patrimoniului propriu al Regiei Autonome “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA se majoreazã cu diferentele rezultate din reevaluarea anualã. Amortizarea capitalului Regiei Autonome “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA, angajat si imobilizat în active corporale si necorporale, se stabileste prin metoda liniarã. Valoarea rãmasã neamortizatã, aferentã mijloacelor fixe ale Regiei Autonome “Administratia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian” - ROMATSA, scoase din functiune înainte de împlinirea duratei normale de utilizare, diminuatã cu sumele rezultate din valorificare, se înregistreazã în cheltuielile de exploatare si este deductibilã din punct de vedere fiscal.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfãsoarã operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã de peste 100 metri, se calculeazã amortizarea imobilizãrilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a cãror duratã de folosire este limitatã de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în functie de rezerva exploatabilã de substantã mineralã utilã, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor în curs, imobilizãrilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât si în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârsitul fiecãrui exercitiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationalã a României pentru ultima zi a fiecãrui exercitiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, nu se aplicã la calculul profitului impozabil, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.
Contracte de leasing
Art. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceastã calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de cãtre utilizator, în cazul leasingului financiar, si de cãtre locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).
Pierderi fiscale
Art. 26. - (1) Pierderea anualã, stabilitã prin declaratia de impozit pe profit, se recupereazã din profiturile impozabile obtinute în urmãtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrãrii acestora, la fiecare termen de platã a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrãrii acestora.
(2) Pierderea fiscalã înregistratã de contribuabilii care îsi înceteazã existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereazã de cãtre contribuabilii nou-înfiintati sau de cãtre cei care preiau patrimoniul societãtii absorbite, dupã caz.
(3) În cazul persoanelor juridice strãine, prevederile alin. (1) se aplicã luându-se în considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscalã, intrã sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceastã pierdere se recupereazã pe perioada cuprinsã între data înregistrãrii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.
Reorganizãri, lichidãri si alte transferuri de active si titluri de participare
Art. 27. - (1) În cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceastã persoanã juridicã se aplicã urmãtoarele reguli:
a) contributiile nu sunt transferuri impozabile în întelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;
b) valoarea fiscalã a activelor primite de persoana juridicã este egalã cu valoarea fiscalã a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscalã a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egalã cu valoarea fiscalã a activelor aduse drept contributie de cãtre persoana respectivã.
(2) Distribuirea de active de cãtre o persoanã juridicã românã cãtre participantii sãi, fie sub formã de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateazã ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevãzute la alin. (3).
(3) Prevederile prezentului articol se aplicã urmãtoarelor operatiuni de reorganizare, dacã acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscalã sau evitarea plãtii impozitelor:
a) fuziunea între douã sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la oricare persoanã juridicã care fuzioneazã primesc titluri de participare la persoana juridicã succesoare;
b) divizarea unei persoane juridice române în douã sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la persoana juridicã initialã beneficiazã de o distribuire proportionalã a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;
c) achizitionarea de cãtre o persoanã juridicã românã a tuturor activelor si pasivelor apartinând uneia sau mai multor activitãti economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;
d) achizitionarea de cãtre o persoanã juridicã românã a minimum 50% din titlurile de participare la altã persoanã juridicã românã, în schimbul unor titluri de participare la persoana juridicã achizitoare si, dacã este cazul, a unei plãti în numerar care nu depãseste 10% din valoarea nominalã a titlurilor de participare emise în schimb.
(4) În cazul operatiunilor de reorganizare prevãzute la alin. (3) se aplicã urmãtoarele reguli:
a) transferul activelor si pasivelor nu se trateazã ca un transfer impozabil în întelesul prezentului titlu;
b) schimbul unor titluri de participare detinute la o persoanã juridicã românã cu titluri de participare la o altã persoanã juridicã românã nu se trateazã ca transfer impozabil în întelesul prezentului titlu si al titlului III;
c) distribuirea de titluri de participare în legãturã cu divizarea unei persoane juridice române nu se trateazã ca dividend;
d) valoarea fiscalã a unui activ sau pasiv, asa cum este prevãzut la lit. a), este egalã, pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea fiscalã pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;
e) amortizarea fiscalã pentru orice activ prevãzut la lit. a) se determinã în continuare în conformitate cu regulile prevãzute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, dacã transferul nu ar fi avut loc;
f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considerã o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), dacã un alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avutã înainte de transfer;
g) valoarea fiscalã a titlurilor de participare prevãzute la lit. b), care sunt primite de o persoanã, trebuie sã fie egalã cu valoarea fiscalã a titlurilor de participare care sunt transferate de cãtre aceastã persoanã;
h) valoarea fiscalã a titlurilor de participare prevãzute la lit. c), care au fost detinute înainte de a fi distribuite, se alocã între aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de piatã al titlurilor de participare, imediat dupã distribuire.
(5) Dacã o persoanã juridicã românã detine peste 25% din titlurile de participare la o altã persoanã juridicã românã care transferã active si pasive cãtre prima persoanã juridicã, printr-o operatiune prevãzutã la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considerã transfer impozabil.
(6) Dupã data la care România aderã la Uniunea Europeanã, prevederile prezentului articol se aplicã persoanelor juridice strãine care sunt rezidente în oricare stat membru al Uniunii Europene. În acest caz transferul de active si pasive nu se considerã a fi transfer impozabil dacã sunt îndeplinite oricare din urmãtoarele conditii:
a) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent în România si continuã sã fie utilizate pentru a genera profit impozabil în România;
b) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al persoanei care transferã activele si pasivele, situat în afara României.
Prin derogare de la prevederile alin. (4) lit. f), transferul unui provizion sau al unei rezerve se considerã a fi o reducere impozabilã a provizionului ori a rezervei respective, dacã provizionul sau rezerva provine de la un sediu permanent, situat în afara României.
(7) În întelesul prezentului articol, valoarea fiscalã a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizatã pentru calculul amortizãrii si al câstigului sau pierderii, în întelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.
Asocieri fãrã personalitate juridicã
Art. 28. - (1) În cazul unei asocieri fãrã personalitate juridicã, veniturile si cheltuielile înregistrate se atribuie fiecãrui asociat, corespunzãtor cotei de participare în asociere.
(2) Orice asociere fãrã personalitate juridicã dintre persoane juridice strãine, care îsi desfãsoarã activitatea în România, trebuie sã desemneze una din pãrti care sã îndeplineascã obligatiile ce îi revin fiecãrui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnatã este responsabilã pentru:
a) înregistrarea asocierii la autoritatea fiscalã competentã, înainte ca aceasta sã înceapã sã desfãsoare activitate;
b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;
c) plata impozitului în numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);
d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscalã competentã, care sã continã informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibilã fiecãrui asociat, precum si impozitul care a fost plãtit la buget în numele fiecãrui asociat;
e) furnizarea de informatii în scris, cãtre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care îi este atribuibilã acestuia, precum si la impozitul care a fost plãtit la buget în numele acestui asociat.
(3) Într-o asociere fãrã personalitate juridicã cu o persoanã juridicã românã, persoana juridicã românã trebuie sã îndeplineascã obligatiile ce îi revin fiecãrui asociat, potrivit prezentului titlu.
 
CAPITOLUL III
Aspecte fiscale internationale
 
Veniturile unui sediu permanent
Art. 29. - (1) Persoanele juridice strãine care desfãsoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligatia de a plãti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.
(2) Profitul impozabil se determinã în conformitate cu regulile stabilite în capitolul II al prezentului titlu, în urmãtoarele conditii:
a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile;
b) numai cheltuielile efectuate în scopul obtinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile;
c) cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat, decontate de persoana juridicã strãinã si înregistrate de sediul permanent, sunt deductibile în limita a 10% din veniturile salariale ale angajatilor sediului permanent.
(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determinã prin tratarea sediului permanent ca persoanã separatã si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piatã al unui transfer fãcut între persoana juridicã strãinã si sediul sãu permanent.
(4) Înainte de a desfãsura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal al persoanei juridice strãine prevãzute la alin. (1) trebuie sã înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscalã competentã.
Venituri obtinute de persoanele juridice strãine din proprietãti imobiliare si din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
Art. 30. - (1) Persoanele juridice strãine care obtin venituri din proprietãti imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã au obligatia de a plãti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
(2) Veniturile din proprietãtile imobiliare situate în România includ urmãtoarele:
a) veniturile din închirierea sau cedarea folosintei proprietãtii imobiliare situate în România;
b) câstigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricãror drepturi legate de proprietatea imobiliarã situatã în România;
c) câstigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã, dacã minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietãti imobiliare situate în România;
d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câstigul din vânzarea-cesionarea oricãrui drept aferent acestor resurse naturale.
(3) Orice persoanã juridicã strãinã care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliarã situatã în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã are obligatia de a plãti impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoanã juridicã strãinã poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligatii.
(4) Orice persoanã juridicã românã sau persoanã juridicã strãinã cu sediul permanent în România, care plãteste veniturile prevãzute la alin. (1), cãtre o persoanã juridicã strãinã, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile plãtite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.
(5) În cazul câstigurilor prevãzute la art. 33, rezultate din vânzarea-cesionarea proprietãtilor imobiliare sau ale titlurilor de participare, impozitul care trebuie retinut se stabileste prin aplicarea unei cote de impozitare de 10% la câstigul rezultat din aceastã vânzare-cesionare. Prevederile prezentului alineat se aplicã numai în cazul în care plãtitorul de venituri obtine de la contribuabil justificarea corespunzãtoare privind aplicarea prevederilor art. 33.
(6) Prevederile art. 119 se aplicã oricãrei persoane care are obligatia sã retinã impozit, în conformitate cu prezentul articol.
Credit fiscal
Art. 31. - (1) Dacã o persoanã juridicã românã obtine venituri dintr-un stat strãin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursã si veniturile sunt impozitate atât în România cât si în statul strãin, atunci impozitul plãtit cãtre statul strãin, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o altã persoanã, se deduce din impozitul pe profit ce se determinã potrivit prevederilor prezentului titlu.
(2) Deducerea pentru impozitele plãtite cãtre un stat strãin într-un an fiscal nu poate depãsi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevãzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut în statul strãin, determinat în conformitate cu regulile prevãzute în prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strãin.
(3) Impozitul plãtit unui stat strãin este dedus, numai dacã persoana juridicã românã prezintã documentatia corespunzãtoare, conform prevederilor legale, din care sã rezulte faptul cã impozitul a fost plãtit statului strãin.
(4) Contribuabilii care efectueazã sponsorizãri si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele conditii:
a) sunt în limita a 3% din cifra de afaceri;
b) nu depãsesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat.
(5) În limitele respective se încadreazã si: cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, dotãrilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantãrii programelor de formare continuã a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, burse de specializare, participarea la congrese internationale.
Pierderi fiscale externe
Art. 32. - (1) Orice pierdere realizatã printr-un sediu permanent din strãinãtate este deductibilã doar din veniturile obtinute din strãinãtate.
(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strãinãtate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursã de venit. Pierderile neacoperite se reporteazã si se recupereazã în urmãtorii 5 ani fiscali consecutivi.
 
CAPITOLUL IV
Reguli speciale aplicabile vânzãrii-cesionãrii proprietãtilor imobiliare si titlurilor de participare
 
Reguli speciale aplicabile vânzãrii cesionãrii proprietãtilor imobiliare si titlurilor de participare
Art. 33. - (1) Prevederile prezentului articol se aplicã persoanelor juridice române si strãine - care vând-cesioneazã proprietãti imobiliare situate în România sau titluri de participare detinute la o persoanã juridicã românã.
 (2) Dacã câstigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietãtilor imobiliare situate în România si a titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã depãsesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultatã.
(3) Pierderea rezultatã din vânzarea-cesionarea proprietãtilor imobiliare situate în România si a titlurilor de participare detinute la o persoanã juridicã românã se recupereazã din profiturile impozabile rezultate din operatiuni de aceeasi naturã, în urmãtorii 5 ani fiscali consecutivi.
(4) Câstigul rezultat din vânzarea-cesionarea proprietãtilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta pozitivã între:
a) valoarea realizatã din vânzarea-cesionarea unor asemenea proprietãti imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscalã a unor asemenea proprietãti imobiliare sau titluri de participare.
(5) Pierderea rezultatã dintr-o vânzare-cesionare a proprietãtilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenta negativã între:
a) valoarea realizatã din vânzare-cesionare a unor asemenea proprietãti imobiliare sau titluri de participare; si
b) valoarea fiscalã a unor asemenea proprietãti imobiliare sau titluri de participare.
(6) În întelesul prevederilor alin. (4) si (5), valoarea realizatã din vânzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume plãtite, aferente vânzãrii-cesionãrii.
(7) Valoarea fiscalã pentru proprietãtile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileste dupã cum urmeazã:
a) în cazul proprietãtilor imobiliare, valoarea fiscalã este costul de cumpãrare, construire sau îmbunãtãtire a proprietãtii, redus cu amortizarea fiscalã aferentã unei astfel de proprietãti;
b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscalã este costul de achizitie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plãtite, aferente achizitionãrii unor astfel de titluri de participare.
(8) Prezentul articol se aplicã în cazul proprietãtilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai dacã sunt îndeplinite urmãtoarele conditii:
a) contribuabilul a detinut proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare pe o perioadã mai mare de doi ani;
b) persoana care achizitioneazã proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare nu este persoanã afiliatã contribuabilului;
c) contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare dupã 31 decembrie 2003.
 
CAPITOLUL V
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
 
Plata impozitului
Art. 34. - (1) Contribuabilii au obligatia de a plãti impozitul pe profit trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a primei luni urmãtoare trimestrului pentru care se calculeazã impozitul, dacã în prezentul articol nu este prevãzut altfel.
(2) Banca Nationalã a României, societãtile comerciale bancare, persoane juridice române, si sucursalele din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, au obligatia de a plãti impozitul pe profit lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoarele celei pentru care se calculeazã impozitul, dacã în prezentul articol nu este prevãzut altfel.
(3) Organizatiile nonprofit au obligatia de a plãti impozitul pe profit anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul.
(4) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomiculturã si viticulturã au obligatia de a plãti impozitul pe profit anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul.
(5) În întelesul alin. (1) si (2), profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si înregistrate trimestrial, respectiv lunar, în cazul Bãncii Nationale a României, societãtilor comerciale bancare, persoane juridice române, si sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, cumulat de la începutul anului fiscal.
(6) Contribuabilii care efectueazã plãti trimestriale si, respectiv, lunare plãtesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, în cazul Bãncii Nationale a României, societãtilor comerciale bancare, persoane juridice române, si în cazul sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, o sumã egalã cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, respectiv o sumã egalã cu impozitul calculat si evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmând ca plata finalã a impozitului pe profit pentru anul fiscal sã se facã pânã la data stabilitã ca termen limitã pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.
(7) Contribuabilii care au definitivat pânã la data de 15 februarie închiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anualã de impozit pe profit si plãtesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor.
(8) Persoanele juridice care înceteazã sã existe au obligatia sã depunã declaratia de impunere si sã plãteascã impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrãrii încetãrii existentei persoanei juridice la registrul comertului.
(9) Prevederile alin. (3), (4) si (7) se aplicã pentru impozitul pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2004. Regularizarea impozitului pe profit aferent anului fiscal 2003 se realizeazã, potrivit legislatiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 2003.
(10) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Ca exceptie, impozitul pe profit, dobânzile/majorãrile de întârziere si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si cele datorate de societãtile comerciale în care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective.
Depunerea declaratiilor de impozit pe profit
Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sã depunã o declaratie anualã de impozit pe profit, pânã la termenul prevãzut pentru depunerea situatiilor financiare, cu exceptia contribuabililor prevãzuti la art. 34 alin. (3), (4) si (7), care depun declaratia anualã de impozit pe profit pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pânã la termenul de platã al impozitului pe profit, inclusiv.
(2) O datã cu declaratia de impozit pe profit anualã, contribuabilii au obligatia sã depunã si o declaratie privind plãtile si angajamentele de platã cãtre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecãrei plãti, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind în aceastã declaratie sumele angajate sau plãtite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.
(3) Contribuabilii sunt rãspunzãtori pentru calculul impozitului pe profit.
 
CAPITOLUL VI
Retinerea impozitului pe dividende
 
Retinerea impozitului pe dividende
Art. 36. - (1) O persoanã juridicã românã care plãteste dividende cãtre o persoanã juridicã românã are obligatia sã retinã si sã verse impozitul pe dividende retinut cãtre bugetul de stat, asa cum se prevede în prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plãtit cãtre o persoanã juridicã românã.
(3) Impozitul care trebuie retinut se plãteste la bugetul de stat pânã la data de 20 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se plãteste dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plãtite pânã la sfârsitul anului în care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plãteste pânã la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul dividendelor plãtite de o persoanã juridicã românã unei alte persoane juridice române, dacã beneficiarul dividendelor detine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuia la data plãtii dividendelor, pe o perioadã de 2 ani împliniti pânã la data plãtii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplicã dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã.
(5) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul dividendelor care sunt plãtite unui nerezident si care fac obiectul prevederilor titlului V.
 
CAPITOLUL VII
Dispozitii tranzitorii si finale
 
Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Art. 37. - Orice pierdere fiscalã netã care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperatã din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26.
Pierderea fiscalã netã este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total în aceeasi perioadã.
Dispozitii tranzitorii
Art. 38. - (1) În cazul persoanelor juridice care au obtinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zona defavorizatã, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplicã în continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.
(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii înainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitãti persoanelor care domicilieazã sau lucreazã în unele localitãti din Muntii Apuseni si în Rezervatia Biosferei “Delta Dunãrii”, republicatã, cu modificãrile ulterioare, si care continuã investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiazã în continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, fãcute cu investitiile respective, fãrã a depãsi data de 31 decembrie 2006.
(3) Contribuabilii care îsi desfãsoarã activitatea în zona liberã pe bazã de licentã si care pânã la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii în zona liberã, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrãtoare, în valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit, în continuare, pânã la data de 30 iunie 2007. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplicã în situatia în care survin modificãri în structura actionariatului contribuabilului. În întelesul prezentului alineat, modificare de actionariat în cazul societãtilor cotate se considerã a fi o modificare a actionariatului, în proportie de mai mult de 25% din actiuni, pe parcursul unui an calendaristic.
(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitãti desfãsurate pe bazã de licentã într-o zonã liberã au obligatia de a plãti impozit pe profit în cotã de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pânã la data de 31 decembrie 2004.
(5) Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea acceleratã sau de deducerea prevãzutã la art. 24 alin. (12).
(6) Unitãtile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specialã si încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 519/2002, cu modificãrile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit dacã minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc în vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de muncã protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2006.
(7) Contribuabilii direct implicati în productia de filme cinematografice, înscrisi ca atare în Registrul cinematografic, beneficiazã, pânã la data de 31 decembrie 2006, de:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-pãrti din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei;
b) reducerea impozitului pe profit în proportie de 20%, în cazul în care se creeazã noi locuri de muncã si se asigurã cresterea numãrului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fatã de anul financiar precedent.
(8) Societatea Nationalã “Nuclearelectrica” - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2010, în conditiile în care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrãrilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã-Unitatea 2, potrivit legii.
(9) Societatea Comercialã “Automobile Dacia” - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 1 octombrie 2007.
(10) Societatea Comercialã “Sidex” - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2006.
(11) Compania Nationalã “Aeroportul International Bucuresti - Otopeni” - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2012.
(12) La calculul profitului impozabil, urmãtoarele venituri sunt neimpozabile pânã la data de 31 decembrie 2006:
a) veniturile realizate din activitãtile desfãsurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã-Unitatea 2, pânã la punerea în functiune a acestuia;
b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadã de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicãrii si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;
c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ în economie, realizate pânã la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cotã suplimentarã de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeazã în luna în care se realizeazã investitia. În situatia în care se realizeazã pierdere fiscalã, aceasta se recupereazã potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare acceleratã, cu exceptia investitiilor în clãdiri.
Contribuabilii care beneficiazã de facilitãtile prevãzute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).
(14) Facilitãtile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionte în prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date în aplicarea acestora rãmân în vigoare pânã la termenele si în conditiile stipulate de acestea.
 
TITLUL III
Impozitul pe venit
 
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
 
Contribuabili
Art. 39. - Urmãtoarele persoane datoreazã plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfãsoarã o activitate independentã prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfãsoarã activitãti dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevãzute la art. 95.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 40. - (1) Impozitul prevãzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplicã urmãtoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obtinute din orice sursã, atât din România, cât si din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevãzute la lit. a), numai veniturilor obtinute din România, care sunt impuse la nivelul fiecãrei surse din categoriile de venituri prevãzute la art. 41;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfãsoarã activitate independentã prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente care desfãsoarã activitate dependentã în România, venitului salarial net din aceastã activitate dependentã;
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevãzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevãzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care îndeplinesc conditiile de rezidentã prevãzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursã, atât din România, cât si din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmãtoarele:
a) venituri din activitãti independente, definite conform art. 47;
b) venituri din salarii, definite conform art. 56;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 65;
d) venituri din investitii, definite conform art. 69;
e) venituri din pensii, definite conform art. 72;
f) venituri din activitãti agricole, definite conform art. 75;
g) veniturile din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 79;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.
Venituri neimpozabile
Art. 42. - În întelesul impozitului pe venit, urmãtoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie specialã, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurãrilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi naturã primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporarã de muncã;
b) sumele încasate din asigurãri de orice fel reprezentând despãgubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societãtile de asigurãri ca urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrti, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despãgubirile în bani sau în naturã primite de cãtre o persoanã fizicã, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despãgubirile reprezentând daunele morale;
c) sumele primite drept despãgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitãtilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de rãzboi, orfanii, vãduvele/vãduvii de rãzboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile plãtite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurãri sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintã bonuri de valoare care se acordã cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile în bani si în naturã primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitãtilor de învãtãmânt din sectorul de apãrare nationalã, ordine publicã si sigurantã nationalã si civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeazã orice formã de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
k) veniturile din agriculturã si silviculturã, cu exceptia celor prevãzute la art. 75;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitãtile desfãsurate în România în calitatea lor oficialã, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valutã primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strãinãtate, în conformitate cu legislatia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitãtile desfãsurate în România în calitatea lor oficialã, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sã fie confirmatã de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetãteni strãini pentru activitatea de consultantã desfãsuratã în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabilã încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetãteni strãini pentru activitãti desfãsurate în România, în calitate de corespondenti de presã, cu conditia reciprocitãtii acordate cetãtenilor români pentru venituri din astfel de activitãti, si cu conditia ca pozitia acestor persoane sã fie confirmatã de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentând diferenta de dobândã subventionatã pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, dacã subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în naturã primite de persoanele cu handicap, veteranii de rãzboi, invalizii si vãduvele de rãzboi, accidentatii de rãzboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, rãnitilor, luptãtorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevãzuti în legislatia în materie, în vederea realizãrii obiectivelor de înaltã performantã:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
- calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupã valoricã, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevãzuti de legislatia în materie, în vederea pregãtirii si participãrii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
u) premiile si alte drepturi sub formã de cazare, masã, transport si alte asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfãsurate în România;
v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Barem de impunere
Art. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plãtilor anticipate, este prevãzut în urmãtorul tabel:
 
 
Venitul anual impozabil (lei)                     Impozitul anual (lei)       
pânã la 28.800.000             18%       
28.800.001 - 69.600.000     5.184.000 + 23% pentru ceea ce depãseste suma de 28.800.000 lei       69.600.001 - 111.600.000    14.568.000 + 28% pentru ceea ce depãseste suma de 69.600.000 lei       
111.600.001 - 156.000.000    26.328.000 + 34% pentru ceea ce depãseste suma de 111.600.000 lei       
peste 156.000.000    41.424.000 + 40% pentru ceea ce depãseste suma de 156.000.000 lei    
 
Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii si pensii se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, având ca bazã de calcul baremul anual de mai sus.
(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeazã prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevãzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finantelor publice, cu rata inflatiei realizate pe anul 2004, diminuatã cu 1/2 din rata inflatiei prognozate pe acest an.
(3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãtilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luându-se în calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicatã la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie - octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie - decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aprobã prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul annual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, pe baza baremului annual prevãzut la alin.